giovedì 29 gennaio 2015

Lesson 2.1 - Nouns

Everything that surrounds us has a noun: everything we see, hear, do, say... Very often an article precedes a noun. Because in our world we can find a lot of different things, nouns can adapt to things, so they change their gender and number.

Examples:

                                   masculine                          feminine
gender                    (j)attu (male cat)                (j)atta (female cat)
number                   (j)atti (male cats)               (j)atti (female cats)

Nouns can be analysed not only on their structure and composition, but on their meaning too.

Depending on the meaning, we get...

- common nouns: show people, animals, things, places without specification: alunnu (student), prufissuri (professor, teacher), scola (school);
- proper nouns: show specific people, animals, things, places: l'alunnu Antoniu (a student -called- Antonio), 'u prufissuri Paci (Mr. Paci), 'u liceo Garibbaldi (Garibaldi High School).

Common nouns can be classified into:

concrete nouns: show real things you can see, hear, touch, smell: scarpa (shoe), tavula (table), palazzu (building);
- abstract nouns: show things we can't use the five senses to feel, so ideas, feelings, emotions: libbirtati (liberty, freedom), cuntintizza (contentment), filicitati (happiness);
- collective nouns: though they're singular, they show groups of homogeneous people, animals and things: brancu (herd), voscu (wood).

S.
Licenza Creative Commons
Quest'opera è distribuita con Licenza Creative Commons Attribuzione - Non commerciale - Non opere derivate 4.0 Internazionale.

Lizzioni 2.1 - 'I nomi

Tutti 'i cosi ca ni circunnanu ànnu 'nu nomu: tuttu chiddu ca videmu, sintemu, facemu, dicemu... Quasi sempri truvamu 'n' articulu prima. Vistu ca nnô nostru munnu cci su' assai cosi, 'i nomi si ponnu adattari ê cosi, quinni cancianu 'u geniri e 'u nummaru.

Facemu qualchi esempiu:

                                   masculinu                        fimmininu
geniri                             (j)attu                                (j)atta
nummaru                       (j)atti                                 (j)atti

'I nomi si ponnu analizzari partennu a sicunna di comu su' fatti, ma puru a sicunna di zoccu vonnu diri.

Partennu dû significatu, putemu truvari...

- nomi cumuni: innicanu cristiani, armali, cosi, posti senza spicificari: alunnu, prufissuri, scola...;
- nomi propi: innicanu cristiani, armali, cosi nnâ 'na manera spicifica: l'alunnu Antoniu, 'u prufissuri Paci, 'u liceo Garibbaldi.

I nomi cumuni ponnu essiri...

- nomi cuncreti: innicanu cosi veri e riali, ca si ponnu vidiri, sentiri, tuccari, scutari e ciarari: scarpa, tavula, palazzu;
- nomi astratti: innicanu cosi ca 'un si ponnu usari 'i cincu sensi pi' sintilli, quinni idei, sintimenti: libbirtati, filicitati, cuntintizza;
- nomi cullittivi: puru siddu su' ô singulari, innicanu partiti di cristiani, armali, cosi ca su' omuggìni: brancu, voscu.

S.
Licenza Creative Commons
Quest'opera è distribuita con Licenza Creative Commons Attribuzione - Non commerciale - Non opere derivate 4.0 Internazionale.

sabato 24 gennaio 2015

Lesson 1 - Articles

These articles are the most used words: they are always written before a word (in this case they are called proclitical articles), in particular nouns, and they give us informations about the name. Where do the articles come from? Like Italian, definite articles come from Latin illum (accusative case for ille) and illam (accusative case for illa) that literally mean that (male and female). The articles can be definite or indefinite.

Definite articles
In general, in Sicilian we can find four articles:
- 'u (short for lu, that comes from Latin illum) for masculine singular;
- 'a (short for la, that comes from Latin illam) for feminine singular;
- 'i (short for li, that comes from Latin illi) for masculine and feminine plural;
- l' (short for lu, la, li) for nouns that begins with a vowel BUT words that, in some dialects, lost j at the beginning.

Examples:

'u cani (the dog): it tells us that it's a masculine word, and it's just one;
'a casa (the house): it tells us that it's a feminine word, and it's just one;
'i pedi (the feet): it tells us that it's a masculine word, and that there's more than one (two at least);
l'ogghiu (the olive oil): it tells us that it's a masculine word, and it's just one;
'a (j)amma (the leg: in some dialects, letter j was lost, so the form l'amma is wrong.

The last letter of a word can sometimes be useful to understand whether the word is masculine or feminine, but there are some exceptions: for example, 'a manu (the hand) wants the article 'a because it's a feminine noun, so the correct form is 'a manu, not 'u manu.

Indefinite articles
In general, in Sicilian we can find four articles:
- un (sometimes also 'nu, from Latin unum) for masculine;
- 'na (short for una, from Latin unam) for feminine;
- 'n' (short for 'nu and 'na) when the last letter of the word before is a vowel and the first letter of the following word is a vowel. 

Examples:

un cani (a dog): it tells us that it's just one;
'na casa (a house): it tells us that it's just one;
"vitti 'n' avutru cani" (I saw one more dog): just to show the article 'n'.

Sometimes article can not be used, Italian has the partitive articles (Hai del pane? Do you have some bread? Vuoi della frutta? Do you want some fruit? Hai della vernice? Have you got some paint?), that is the plural form of the indefinite articles and they are usd to express quantities. In Sicilian you just need to use no article.

Examples:

ài pani? (do you have some bread?) vo' frutta? (do you want some fruit?) ài virnici? (have you got some paint?)

S.


Licenza Creative Commons
Quest'opera è distribuita con Licenza Creative Commons Attribuzione - Non commerciale - Non opere derivate 4.0 Internazionale.

giovedì 22 gennaio 2015

Lizzioni 1 - L'articuli

L'articuli su' 'i palori ca usamu cchiù spissu: si scrivinu sempri prima di 'na palora (quannu è accussì si chiamanu proclitici), suprattuttu 'i sustantivi, e ni dunanu certi 'nformazzioni 'ncapu ô nomi. Di dunni vennu l'articuli? Comu pû talianu, chiddi diterminativi vennu dû latinu illum (accusativu di ille) e illam (accusativu di illa) ca â littra significanu chiddu e chidda. L'articuli, poi, ponnu essiri diterminativi o inditerminativi.

L'articuli diterminativi
In ginirali, in sicilianu cci nni su' quattru:
- 'u (virsioni curta di lu, ca veni dû latinu illum) pû masculinu singulari;
- 'a (visioni curta di la, ca veni dû latinu illam) pû fimmininu singulari;
- 'i (virsioni curta di li, ca veni dû latinu illi) pû masculinu e pû fimmininu plurali;
- l' (virsioni curta di lu, la, li) pî nomi ca accumincianu câ vocali TRANNI chiddi ca, in certi dialetti, pirderu 'a j.

Facemu qualchi esempiu:

'u cani: ni dici ca è 'na palora masculina, e ca di 'dda cosa cci nn' è sulu una;
'a casa: ni dici ca è 'na palora fimminina e ca di 'dda cosa cci nn' è sulu una;
'i pedi: ni dici ca è 'na palora masculina e ca cci nn' è cchiù di unu (quinni armenu dui);
l'ogghiu: ni dici ca è 'na palora masculina e ca cci nn' è sulu unu;
'a (j)amma: in certi parrati, 'a littra j si persi, quinni scriviri l'amma è sgarratu.

Certi voti ni po' aiutari puru l'urtima littra di 'na palora, ma cci su' l'iccizzioni: pi' fari un esempiu, 'a palora manu voli l'articulu 'a pirchì è fimmina, quinni è 'a manu e no 'u manu.

L'articuli inditerminativi
In ginirali, in sicilianu cci nni su' quattru:
- un (certi voti puru 'nu, dû latinu unum) pû masculinu;
- 'na (virsioni curta di una, dû latinu unam) pû fimmininu;
- 'n' (virsioni curta di 'nu e 'na) quannu 'a palora prima finisci câ vocali e 'a palora appressu accumincia câ vocali.

Facemu qualchi esempiu:

un cani: ni dici ca cci nn' è unu:
'na casa: ni dici ca cci nn' è una:
"vitti 'n' avutru cani": pir fari vidiri l'articulu 'n'.

Po' capitari però ca l'articuli certi voti 'un si usanu, nnô talianu esistinu l'articuli partitivi (Hai del pane? Vuoi della frutta? Hai della vernice?) ca fussiri 'a virsioni plurali di l'articuli inditerminativi e s' usanu pi' 'nnicari quantitati. In sicilianu però basta ca 'un si metti nuddu articulu.

Facemu qualchi esempiu:

ài pani? vo' frutta? ài virnici?

S.
Licenza Creative Commons
Quest'opera è distribuita con Licenza Creative Commons Attribuzione - Non commerciale - Non opere derivate 4.0 Internazionale.

mercoledì 21 gennaio 2015

Quannu 'a Star fa brodu...

È 'na cosa ca cci tegnu a scrivilla. Pirchì sugnu sicilianu. E puru pirchì siddu c'è 'na cosa ca nuatri siciliani ni putemu vantari, è 'u manciari. Mi dispiaci dillu, ma 'a cucina, 'i cosi ca unu po' manciari 'n Sicilia... 'Un si trovanu a nudda banna. C'è picca 'i fari, mi dispiaci pi' l'avutri reggioni di l'Italia, ma, comu di dici 'n Palermu, chista è 'a zita. Ma pirchì staiu scrivennu 'sta cosa? Ora vû cuntu...

Era duminica matina e stava facennu colazzioni prima di jiri â missa. Cu me matri e me frati ni stavamu taliannu 'a televisioni, pi' essiri cchiù precisi ni stavamu taliannu 'u canali Tempu Riali (Real Time, pi' capirinni), quannu a un certu puntu mannanu 'na pubbricitati, subbitu ficiru vidiri 'u Tiatru Politeama, e c'era 'a vuci di una (ca poi scuprivu ca si chiama Tiziana Stefanelli, o siddu prifiriti â siciliana, Tizziana Stefaneddi) ca diceva ca eranu 'n Palermu nnâ famigghia Farruggio pi' priparari 'a capunata (speru ca 'un c'è bisognu ca vi dicu zoccu è 'a capunata). Chidda ca ospita a Tiziana dici ca iddi 'a fannu "con le olive, i capperi, che ci dànno profumo". Tiziana poi cci dumanna, a chista signora Farruggio: "E il dado Star?", e 'a cristiana arrispunni: "Immancabbile è!". Allura pigghia 'u dadu, 'u tagghia a pizzuddicchia e cci 'u metti nnâ capunata. E poi ci nesci dâ vucca: "Perché se non c'è dado Star non c'è caponata e se non c'è caponata non c'è famiglia".

Finisci 'a pubbricitati, me matri mi talia e mi fa (facitimi diri prima ca me matri è 'na gran signora, 'na parulazza dâ vucca 'un cci scappa mai): "Ma cu' 'a dissi 'sta strunzata dû dadu nnâ capunata?". Arristamu 'na 'nticchia alluccuti. Tutta 'a jurnata quinni ridevamu pi' chiddu ca avevamu 'ntisu.

'A sira poi mi vinni di iri a vidiri nnâ paggina di Facebook dâ Star, e liggivu 'na marea di cosi scritti di cristiani ca cci avevanu arristatu, pâ pubbricitati ca avevanu vistu. E in effetti, 'un è ca avevanu (e ànnu) tortu.

'A signora Farruggio e Tiziana

Unu putissi diri: "Ma a mia 'un mi pari ca c'è nenti di mali, è 'na pubbricitati comu tutti l'avutri, anzi pi' 'na vota fatta in Sicilia". Putissi essiri: ma cci su' assai cosi nnâ 'dda pubbricitati ca 'un vannu bonu.

1) 'U dadu Star nnâ capunata 'UN cci va. Pirchì? Pirchì 'a capunata già àvi 'a sarsa agruduci, vû 'mmagginati 'u dadu? Addiventa 'na cosa di jiccari, troppu salata.

2) 'A capunata 'i culura cci l' àvi. E spessu capita ca cci voli assai tempu pi' falla.

3) 'A signora Farruggio, l'accentu palermitanu 'un cci l' àvi. E unestamenti 'un vi sacciu diri mancu si è un accentu sicilianu. Unu putissi diri: "Ma tu comu fai a dillu ca 'un è di 'n Palermu?". Iu 'u pozzu diri pirchì sugnu di 'n Palermu. Comu già scrissi, mancu pari un accentu sicilianu, cchiuttostu pari 'na 'mitazzioni, 'na pigghiata pi' fissa, comu si dici 'n Palermu. In effetti, a 'na banna nne Facebook, ca 'a signora si chiama Angela Farruggio ed è di Riesi, nnâ pruvincia di Cartanissetta. Ma allura, chiddu ca mi dumannu iu è: pirchì pigghiari 'i genti pi' fissa?

4) 'A Star scrissi nnâ paggina di Facebook ca è 'na 'ntipritazzioni pirsunali dâ famigghia Farruggio. Però... Siddu nuddu usassi mai 'u dadu Star nnâ capunata, pirchì s' ànnu a 'mmintari 'sta cosa? Unu sanu di menti 'un cci 'u mittissi mai 'u dadu nnâ capunata.

5) Pirchì farici carcari l'accentu accussì, si mancu è l'accentu palermitanu? Pi' farinni pigghiari cchiù assai pû...

'Na bedda capunata ca veni 'u cori sulu a talialla.

'I genti su' scatinati nne Facebook, addirittura foru criati du' paggini, una ca si chiama La Caponata siciliana non va profanata, e 'n' avutra, ca si chiama No Al Dado Star Nella Caponata.

Insomma, chiddu chi vi vogghiu diri è: 'un criditi â strunzata ca vi fannu vidiri, futtitivinni siddu vi dicinu di pruvari, futtitivinni siddu vi dicinu ca è 'na 'ntirpritazzioni pirsunali (pirchì 'un è veru e nuddu 'a facissi accuss' nnâ 'sta Terra), suprattuttu addifinniti 'a cucina siciliana e facitila canusciri ma pi' comu si deve.

Ah, e siddu vuliti ridiri 'na 'nticchia, cca vû putiti vidiri...
S.


Licenza Creative Commons
Quest'opera è distribuita con Licenza Creative Commons Attribuzione - Non commerciale - Non opere derivate 4.0 Internazionale.

Accuminciamu cu 'st' articulu

Salutamu a tutti! Chistu è 'u blog ufficiali dâ paggina di Facebook 'Nzignamunni 'u sicilianu, cca a picca a picca putiti truvari tanti cosi 'ntirissanti, e naturalmenti puru nnâ paggina di Facebook, ca cci putiti arrivari cliccannu CCANI.
Licenza Creative Commons
Quest'opera è distribuita con Licenza Creative Commons Attribuzione - Non commerciale - Non opere derivate 4.0 Internazionale.